ÎNTREBĂRI DESPRE CEAI

Care este diferenţa între ceaiul verde şi cel negru?

Atât ceaiul verde cât şi cel negru provin din frunzele plantei Camellia sinensis; cu toate acestea, procesarea frunzelor face diferenţa între produsele finite. Frunzele pentru ceaiul negru sunt complet oxidate, iar cele pentru ceaiul verde sunt uşor aburite înainte de a fi uscate.
Ceaiurile negre provin în majoritate de pe plantaţiile din Africa, India, Sri Lanka şi Indonesia, în timp ce ceaiurile verzi provin din ţările din estul îndepărtat, China şi Japonia.

Conţine ceaiul cofeină?

Ceaiul negru şi verde sunt produse din aceeaşi plantă, Camellia sinensis, deci ambele ceaiuri contin prin natura lor cofeină in general în cantităţi similare.
Sunt multe tipuri de ceai ce contin diferite cantităţi de cofeină şi conţinutul de cofeină al amestecului poate foarte bine varia in funcţie de metoda de amestecare şi tăria dorită.
În medie, ceaiul conţine 20-30 mg cofeină la 100 ml. Este recomandat ca şi consumul zilnic total de cofeină (din toate sursele) sa nu depăşească 600 mg/zi, echivalentul a 2-3 litri de ceai/zi. Femeile însărcinate sunt totuşi sfătuite să limiteze consumul cumulat de cofeină din diferite surse la maximum 300 mg/zi.
Ceaiurile din plante medicinale şi fructe nu conţin deloc cofeină. Ceaiul cu aromă de fructe conţine aceeaşi cantitate de cofeină ca şi ceaiul negru /verde clasic.

Ceaiul conţine calorii?

Ceaiul negru/verde clasic nu con ţine nici o calorie/energie. Ceaiurile cu arome de fructe poat e conţine zahăr de la fructe şi astfel poate conţine şi câteva calorii. Infuzia de plante medicinale nu con ţine calorii. Ceaiurile f ă cute din fructe uscate poat e con ţine mai mult zahăr şi astfel mai multe calorii.

Ce este ceaiul Earl Grey?

Charles, Earl Grey al-2-lea (1764-1865) a fost Prim Ministru al Regatului britanic între 1830 şi 1834. A fost un mare reformator, dar cel mai mult este cunoscut pentru combinaţia de ceai care îi poartă numele.
Potrivit legendei, combinaţia a fost un cadou din partea unui înalt functionar (mandarin) chinez. Se pare că un trimis al lui Earl Grey în China a făcut o faptă bună pentru mandarin (se pare ca ar fi salvat viaţa mandarinului, detaiile nu sunt cunoscute). Când gustosul dar al mandarinului era pe terminate, Earl Grey a cerut negustorilor săi de ceai, Twining-şii, ceva asemănător lui. In timp, această marcă a devenit favorita familiei Grey. Când musafirii îl intrebau despre acest ceai, erau trimişi la Twining-şi în Strand la Londra, unde cereau ceaiul lui Earl Grey.
Bergamot Orange (bergamota portocalie) este aroma folosită în Ceaiul Earl Grey. Uleiul de bergamota este extras din coaja de bergamota portocalie (Citrus bergamia sau Citrus aurantium bergamia), o mică pară cu formă de portocală, care este cultivată in zilele noastre mai ales în sudul Italiei, dar originara din Vietnam şi sudul Chinei.

Ce este ceaiul Rooibos?

Rooibos, înseamnând “tufiş roşu” în africană, este o plantă din sudul Africii din familia Leguminoaselor (Fabaceae, de asemenea cunoscută ca Leguminosae), cu frunze luminoase verzi, ca nişte ace, ce devin roşii după procesare. Tufa, Aspalathus linearis, are o mică arie de cultivare, doar în Munţii Cedarberg în vestul Cape-ului - Africa de Sud. Planta nu este înrudită cu plantă clasică de ceai (Camellia sinensis).
Locuitorii din munţi ai tribului Khoi, au fost primii care au dezvoltat o metodă de a prepara ceai din rooibos, o practică ce-şi are originile în urmă cu 300. Acest ceai a fost de asemenea apreciat în secolele 19 şi 20 de către coloniştii europeni.
Desi adevăratul proces de preparare al frunzelor pentru ceai a devenit mai automatizat în ultimii ani, paşii au rămas aceeaşi: frunzele (şi câteodată tulpinele) sunt culese, lovite, oxidate (“fermentate”), apoi uscate la soare. Faza de lovire este cea în care frunzele sunt ciocănite sau strivite, care permite materialului să dezvolte culoarea lui distinctivă din timpul procesului de oxidare (similar oxidării ceaiului normal). Ceaiul, preţuit pentru puternica lui aromă şi gust este cea mai populară băutură din Sudul Africii. Se bea fierbinte sau rece, simplu sau îndulcit, cu lapte sau fără.

Ce e ceaiul Oolong?

Oolong este un ceai tradiţional chinezesc cu o culoare de oxidare între verde şi negru.
Termenul "oolong" înseamnă in chineză “dragonul negru” sau “şarpele negru”; diferite legende descriu originea curiosului nume. Într-o legendă, proprietarul unei plantaţii de ceai a fost speriat prin intermediul frunzelor sale uscate de către apariţia unui şarpe negru; când s-a întors precaut câteva zile mai târziu, frunzele fusesera oxidate de soare ce dăduse o minunată formă. Altă poveste spune despre un om numit Wu Liang (nume schimbat mai târziu în Wu Long sau Oolong) care a descoperit accidental ceaiul oolong după o grea zi de cules ceai. Astfel după ce urmărise un cerb şi-a adus aminte de ceaiul care incepuse deja sa se oxideze. Aţii spun că ceaiul se cheama “oolong” deoarece frunzele arată ca mici dragoni negri care merg când torni apă fiartă peste ele.
Când sunt uscate, frunzele de ceai “Oolong” se deosebesc prin aspectul lor de firicel negru.

Ce este Orange Pekoe?

Orange Pekoe este o clasificare a ceaiului negru bazată pe originea frunzelor din care este făcut. Pentru a fi clasificat drept pekoe, ceaiul trebuie să fie compus numai din flush-uri – flush-ul este bobocul de floare cu cele mai noi două frunzuliţe. (Alte frunze produc ceai de calitate inferioară.)
O greşeală comună este aceea că Orange Pekoe este un tip de ceai cu aromă de portocale, sau in alte cazuri este oarecum asociat cu fructul de portocală. De fapt, nu exista nici o conexiune între ceaiul Orange Pekoe şi aroma lui.
In Europa, ceaiul a fost importat pentru prima dată de către Dutch East India Company (Compania Olandeza India de Est) în 1610 (ceai verde din Japonia). Curând după aceea Compania a început să importe şi ceai chinezesc şi l-a promovat cu un mare succes astfel încât dovezi ale existenţei companiei supravieţuiesc încă în termenul comercial Orange Pekoe.
Pekoe provine de la Bai Hao (sau Pak-Ho), termenulîn limba chinez ă pentru capăt alb ascuţit, pentru a denumi bobocul de frunze desf ă cut acoperite de puf alb, un semn sigur al tinereţii frunzei şi a fineţii superioare a ceaiului. Primul ceai de această calitate introdus în Olanda se pare ca ar fi fost prezentat familiei regale, Casa de Orange, şi ca o ingenioas ă lovitură de marketing, ceaiul de tip Bai Hao a fost promovat publicului olandez ca Orange Pekoe pentru a sugera garanţia regală.